Amintire…

Anul 2002, vineri, ora 14.00. Afară, zi toridă de vară. Doar ce apucasem să-mi ocup un loc în autobuzul care mă ducea la bunici. Scăpasem de o săptămână de școală încărcată… De comentarii și integrale… Ufff, ce bucurie! Mă făcusem comodă și priveam pe geam. Abia așteptam să-l văd pe bunicul la poartă cum mă […]

Citeşte mai mult

Dacă timpul…

Dacă timpul mi-ar da o pagină, aș scrie pe ea tot ce n-am trăit… Dacă timpul mi-ar da ochii lui, m-aș întoarce în trecut și-aș privi în fiecare secundă… Dacă timpul mi-ar da brațele lui, le-aș întide și-aș cuprinde fiecare clipă… Dacă timpul mi-ar da haina lui, aș pune-o într-un cufăr. Și-aș scoate-o doar atunci […]

Citeşte mai mult

Mulțumesc!

Știi, auzisem că îți dădeai coate, spunându-le tuturor că n-am să pot… Auzisem că mă diagnosticai pe unde aveai ocazia, cu incapacitate și neputință… Auzisem… însă, am tăcut. Cum tac pietrele în bătaia ploii… De fiecare dată, te-am privit fix, în ochii tăi mărunți, la fel ca înainte. Adeseori îmi schițai un zâmbet sub care […]

Citeşte mai mult

Am alergat…

Am alergat de multe ori să plantez semințe de flori în soluri aride și pline de bolovani. Uneori au lăstărit cât mai înalte, alteori au stat acolo în adânc, ascunse de lumina Soarelui. Nu m-am supărat niciodată pe ele. Știam de la început cum este pământul… Am mizat întotdeauna pe iubire. Am crezut că presărând-o […]

Citeşte mai mult

Pe strada Speranței…

O seara de vineri. Ora 20:30, București, aproape de strada Speranței. Afară, ceață densă și frig. Foarte frig. Ici-colo, în lumina farurilor de la mașini se întrezărea instalarea unei burnițe relativ liniștite. Mergeam spre locul în care aveam cazare. Cu capul acoperit de gluga gecii, abia dacă mai puteam să mă întorc în lateral să […]

Citeşte mai mult

Îmbrățișează-mă!

“Îmbrăţişează-mă! I-am poruncit pădurii. Altfel, cuvintele-mi vor deveni secure. Atunci, într-un tremur, copacii s-au despuiat de coajă, devenind albul în care mi-am împăturit gândurile.” I.I. Lorincz

Citeşte mai mult

Către tine, mămico…

Câte nopți ai dormit pe apucate, mămico? Câte lacrimi ți-ai șters în grabă cu mâna ta plăpândă și firavă? Câte nopți l-ai purtat în brațe, răcit și bolnav plângând în suflet ca să nu fii văzută? Știu că-ți spuneai deseori că ești mamă și mamele pot! Și într-adevăr, aveai dreptate! De câte ori n-ai amorțit […]

Citeşte mai mult

Iubește, iartă și dăruiește!

În biserici, oameni mulți. De-o parte și alta, capete plecate. Smerenie. Priviri încețoșate de lacrimi și poduri de palme sprijinite în pământ. Mătănii. Semnul crucii întins din cap până la tălpi. Deasupra, în raze de lumină, îngeri roind. E atât de frumos să-L simți pe Dumnezeu în tine! Oamenii Îl caută în colțuri de biserici, […]

Citeşte mai mult

Nu. Nu-ți mai strânge iubirea…

Nu. Nu-ți mai strânge iubirea în pumnii tăi mici! N-o conserva ca pe un bun care îți aparține. Iubirea adevărată n-are limite și nici margini. Își înalță aripile și zboară în înalt precum un pescăruș în largul mării… Ajunge când vrea, deasupra norilor. Uneori și dincolo de ei. Nu se izbește de umbre și nici […]

Citeşte mai mult