Zi: 15 mai 2020

Pescarul virtual

Pescarul virtual. Sigur l-ați întâlnit într-o oarecare zi. Sau dacă nu s-a întâmplat încă, se va întâmpla. Îl cunoaștem doar din ce se poate distinge pe marginea bălții. Dumnealui, pescarul, n-are nicio treabă cu cei din jur. Își întinde undițele pe-acolo pe unde consideră el că momeala poate fi înghițită. Câteodată, ia țeapă. This is life! Nu toate peștoaicele sunt blonde. Mai sunt și … Citește mai mult Pescarul virtual

Prietenei mele…

Sursa: internet Cândva oferisem un loc în căsuța din inima mea unui om, considerandu-l prieten foarte bun. Și l-am găzduit oferindu-i bucăți din emoțiile si trăirile mele, tot ce aveam mai bun ascuns acolo în sertarele din sufletul meu… I-am fost alături la fiecare lacrimă. Consideram că prietenia adevărată e aceea în care nu se spune niciodată nu pot, ci trebuie pentru că simt… … Citește mai mult Prietenei mele…

“Doamnele”…

Sursa foto: internet Le vezi cum își micșorează privirea, sucesc capul, își înalță bărbia și cu o față ușor încruntată, te privesc. Sunt “doamnele” , cele mai arătoase, cele mai potente, cele mai capabile… Vai, doamnă, dar ce ați văzut!? Cumva, cea din fața dumitale nu are cămașuță și pantofiori de firmă? Nici geantă de câteva milioane… E prea neînsemnată, nu-i așa? E amărâtă, săraca! … Citește mai mult “Doamnele”…

Uneori…

Uneori aleg sa-mi fac ceai din cuvinte pe care să-l sorb in tăcere. În tăcerea gândurilor mele. M-aplec apoi peste timp și cotrobăi prin grămezile vieții. Uneori caut deasupra, alteori scormonesc pân’ la fund… Am găsit într-o zi o fetiță. Ținea în mâini un buchet cu fire de visuri. Se plimba agale pe străzi. Am chemat-o lângă mine și-am privit-o îndelung. N-avea stare. Se … Citește mai mult Uneori…