Aș spune că…

Trecerea timpului sădește în fiecare dintre noi, amintiri. Unele se-nalță și cresc cât copacii, altele rămân în pământul vieții și se-amestecă cu ploile din noi.
Aș spune amintirile noastre cu cei dragi sunt cât un copac. Un copac înalt, mare, plin de frunze verzi, lângă care ne-așezăm și ne luăm în brațe. Ori de câte ori simțim…. Aș spune că gândurile noastre sunt ca un vânt rece care bate peste frunzele lui dese. Uneori le smulge cu tot cu crengi, alteori doar le scutură-ncet…
Aș spune că ieri stă de cele mai multe ori în spatele lui azi, iar mâine caută să ne sară în brațe…
Aș spuneacum suntem plânsul de ieri și zâmbetul de mâine…

3 gânduri despre „Aș spune că…

  1. As spune ca ai perfecta dreptate, în ce priveste copacul, cu frunze verzi sau uscate. Doar Cu vântul a fost, este si ramâne mai bizar, caci el sufla peste pamânt continuu, etern, atemporal… 🙂

    „Vântul suflă încotro vrea şi-i auzi vuietul, dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.”

    Un Weekend minunat si binecuvântat, cu liniste, sanatate, pace si bucurii sufletesti adevarate draga Vali Serban !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s