Iubirea n-are vârstă, se spune. Asa este! Nu are. Dar, îmi place să cred că are bun-simț. Mi-e greu să înțeleg oamenii brăzdați pe chip de grijile vieții, care uită că-n mulțime trebuie să ai, în primul rând, respect față de tine. Și-apoi față de ceilalți din jurul tău. Mi-e greu să te înțeleg, dragă doamnă, (după ten- bunică), de ce te strângi și te încolăcești toată pe domnul(bunicul…) pe șezlong ori pe cearșaf, la mare…?! De ce uiți vârsta pe care o ai?! Poate că-mi vei spune că nu-i treaba mea. Și, da! Ai dreptate! Nu e! Până într-un punct: acela în care, apare în peisajul estivalo-amoros, copilașii mei. E dizgrațios și jenant! Știu că nu-i deloc rușinos să iubești. Însă, îi rușinos felul în care o faci! Nu-ți acoperi vârsta cu straturi de prosteală și nu-ți îndesa în sertarele inimii ambalajele poveștilor de iubire închipuite. Decența-i o haină atât de frumoasă… Îmbrac-o ori de câte ori trebuie! Tinerețea-i doar una. Și s-a dus…! Bucură-te de viață și trăiește frumos! Dar, te rog, doamnă-bunică, nu mai uita să fii a vârstei pe care o ai! Dacă ceasul inimii ți-a rămas în urmă, aș zice să-i schimbi bateria…

Mi-a plăcut textul !
Poate ăsta este unul dintre motivele pentru care nu merg la mare prin mulțime.. Daca sunt la mare, sigur mă voi vedea, dimineața devreme sau seara târziu.
Doar pentru briză și alte apusuri, răsărituri și scoici.. Numai bine, Weekend plăcut !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc! La fel și ție! Doamne ajută!🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mda, decenta e o haina pe care unii o uita cam des acasa…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Din păcate…
ApreciazăApreciază