Eu nu te întreb

Eu nu te întreb nici cine ești și nici ce faci…
De ce m-ar interesa ceva care nu mă privește…?!
De ce-aș duce grija cuiva și nu pe-a mea?
De ce-aș pune lupa gândurilor mele peste faptele altora?
De ce-aș murdări când aș putea să curăț?
De ce-aș dărâma când aș putea să clădesc?
De ce-aș scobi în răni când aș putea să vindec?
De ce-aș strâmba când aș putea să îndrept?
De ce-aș decupa când aș putea șlefui?
Tu, judecătorule de vieți, de ce mă întrebi…?!
De ce stai la pândă și-ți înghiontești inima cu gânduri ascuțite?
Eu aleg să-mi trăiesc viața mea. Bună sau rea.
Tu de ce alegi s-o trăiești tot pe-a mea?
Vezi tu…
Dumnezeu n-a pus doar în buzunarele noastre legile Lui. Nu ni le-a scris pe-o hârtiuță pe care s-o mai scoatem din când în când și pe marginile căreia să mai subliniem un rând ori altul… Dumnezeu ni le-a scris în suflet. Doar că, mulți dintre noi, uităm. Și scotocim adesea doar prin buzunare…

2 gânduri despre „Eu nu te întreb

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s