de Știi, Cerule?
Când iubești, rupi bucăți din tine… Faci asta de fiecare dată când simți. Azi rupi dintr-un colț, mâine din celălalt colț, poimâine din mijloc. Și-i dai celui pe care-l iubești. Până te trezești într-o zi că nu mai ai din ce să dai. Nu mai ai din ce să rupi. Pentru că i l-ai dat aproape pe tot. Tot sufletul. Ciudat, nu? Când iubești nu simți durere când smulgi din carnea ta, din sufletul tău, din tine…
Când iubești, dai tot. Te golești de tine. Și-n fiecare zi te privești în oglindă zâmbind. Și te minți. Te minți că tu n-ai ajuns să fii plină de el.
Îi simți respirația până-n sânge. Îl auzi. Îl simți cum curge prin venele tale și se lăfăie în tot sufletul. Și din nou te minți. Te minți că-i o întâmplare și doar ți s-a părut că simți…
Știi, Cerule?
Când iubești nu ești tu.
Ești un tu fără tine.
Bon jour,
Je retiens : „Ești un tu fără tine. ”
Hier, j’ai écrit un texte non publié et j’écris : soyez autrement vous-même que vous-même 🙂
Merci pour ce beau texte sur le mensonge et ses répercutions … sur l’amour.
Max-Louis
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Merci beaucop pour les merveilleux mots!🤗
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, ptr.ca sufletul tau este la el…TI-am copiat expresia”rupe fasii din tine”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc !!!!!!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu, mulțumesc!🤗
ApreciazăApreciază
Frumos, tare frumos. Aşa umblăm prin lume: noi fără de noi.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc tare mult, Potecuta mea dragă!❤️
ApreciazăApreciază