Mi-e frig…

Mi-e frig. Încă am frisoane. E trecut de 12 noaptea, iar afară e-o noapte liniștită de toamnă. O pătură de iarnă îmi acoperă tot corpul. Suflu apăsat de parcă o bucată de fier stă și apasă pe tot corpul meu. Parcă-mi ies flăcări din gât. Și din suflet. Ce răceală urâtă…
El e la bucătărie. Se aude cum zăngăne cănile și farfuriile. Pe una cred că a și scăpat-o. Nu mai contează…
Contează doar că acum e aici lângă mine cu o cană mare de ceai. Și stă aplecat cu mâna călie pe fruntea mea. Mă învelește. Apoi se așază pe perna lui. N-a adormit. Încă mă privește. Și din când în când își întinde mâna să-mi verifice febra.
Și eu care mă întrebam, uneori, cum arată iubirea…

4 gânduri despre „Mi-e frig…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s