Crăciun fericit!

Ar fi atât de multe de spus… dar, să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru faptul că suntem și pentru ceea ce avem. În rest, știe El mai bine…
Oare cum ar fi Crăciunul fără iubire?
N-ar fi nimic.
Fără iubire, n-am avea cum să simțim multitudinea de luminițe care licăresc în sufletul nostru, globulețele multicolore care strălucesc de -atâta bucurie, ghirlandele pline de visuri, bradul verde care lăstărește si se înalță din faptele noastre…
Fără iubire, am fi pustii și foarte, foarte săraci.
Să ne împodobim, așadar, inima cu bunătate și iubire! Să strălucească în noi și-n privirile celor din jur! Și, de fiecare dată când vom face asta, de-atatea ori se va naște Iisus în inimile noastre!

~Crăciun fericit!💗

Nu. Să nu-mi spui…

Nu. Să nu-mi spui cât e ora. Și dacă-mi spui, o faci degeaba! Eu nu vreau să știu. Cu ce m-ajută să știu, de pildă, că-i ora 12.00. Cu ce m-ajută să aflu că-i ora 23.00? Oricum mănânci când ți-e foame și te culci când ți-e somn.
Timpul meu, nu-l vreau măsurat în orele din afară! Îl vreau măsurat în orele dinăuntru. În bătăile inimii mele. Asta aș vrea să știu. De exemplu, dacă m-ai întreba la ce oră mi-a bătut inima, mi-aș dori să-ți răspund: acum o secundă.
Acesta e timpul pe care îl recunosc și despre care aș vrea să știu: cel din mine. Cel din afară e al tuturor. Însă cel din mine e numai al meu…