Colecționarul de inimi…

Ar fi putut să-mi placă.
Aș fi putut chiar să-l iubesc.
Dar, de ce-aș accepta să fiu o altă femeie din colecția lui impresionantă de femei frumoase?
De ce-aș accepta să fiu o piesă nouă utilizată într-un joc format dintr-o grămadă de alte piese…mai puțin noi?
Colecționarii de obiecte strâng, de regulă, obiecte de același fel. Mai mici sau mai mari.
Colecționarii de femei strâng… inimi.
Și, totuși, de ce-aș accepta să-mi las inima folosită într-un joc de-a iubirea? Un joc care ține doar atât cât unul dintre jucători este dispus să se joace. De regulă, el, inițiatorul-colecționar… Când nu mai e dispus, jocul se încheie. Iar iubirea, dispare ca-ntr-un joc cu alba-neagra: “uite-o, e! uite, nu mai e!”
De fapt, jocul se încheie doar cu tine, femeie… Colecționarul de inimi, continuând să-și caute pe-o altă stradă a vieții, altă inimă nouă…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s