Cândva, într-o primăvară…

Cândva, într-o primăvară, inimile noastre s-au întâlnit și-au desenat fluturi pe asfaltul cerului. Cu aripi prelungi ne-au învelit milioane de stele. De jur-împrejur mirosea a zambile. Și-a ghiocei. Dumnezeu le ținea strâns în mână. În mâna dreaptă. De-acolo de la El, păream mici… atât de mici încât parcă eram niște furnici. Doar fluturii noștri depășeau marginile cerului…

De crengile copacilor atârnasem bucuria. Și-n fiecare mugur sădisem speranțe.

În primăvara aceea mi-ai luat palmele inimii mele și le-ai pus într-ale tale. M-ai ținut strâns. Atât de strâns încât îmi rămăseseră semne deasupra sângelui meu sticlos. Cu firele clipelor am împletit coronițe. Și azi le am. Și mâine. Și-n orice primăvară!

4 gânduri despre &8222;Cândva, într-o primăvară…&8221;

  1. sticri 1 mart. 2021 / 20:25

    Frumos, subtil, delicat ….😊
    Sa ai o primavara luminoasa si calda precum lumina pe care o raspandesti neconditionat!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Stefan 4 mart. 2021 / 14:44

    ce gand frumos…
    Sa aveti o primavara plina de soare. Razele lui calde sa va cuprinda sufletul si sa va bucure inima! 🤗

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s