Laudă-te…

Dacă ar fi vreodată să mă laud, aș face-o doar cu faptele mele. Nu cu funcția, nu cu studiile, nu cu diplomele, nu cu hainele, casa ori mașina. Nu mi-aș scutura niciodată cămașa de pe mine ca să împrăștii mirosul absorbit de la oamenii inteligenți sau influenți lângă care am stat sau cu care am interacționat. Faptul că i-am cunoscut, nu înseamnă că și eu sunt ca ei. Știi, tiparul pentru croirea cămășilor e la fel, dar…diferă materialul!
Am înțeles, ești deștept, ai premii, ai studii înalte, ai știință , ești un om mare, dar te porți execrabil cu un om pe care-l vezi mic și de la care nu poți obține nimic…
Și-atunci, iartă-mă, omule, în acest caz, cine-i cel mai mic om?! Unde-i deșteptăciunea asta a ta pe care o afișezi și care te umflă până dai pe-afară?
Tu n-ai același Dumnezeu ca celălalt?!
Laudă-te cu binele pe care-l săvârșești!
Laudă-te cu felul în care te porți și ești!
Laudă-te cu mâna pe care ai întins-o unui om căzut, cu sticla de apă pe care ai oferit-o unui om însetat, laudă-te cu cuvintele frumoase pe care le-ai sădit în inimi! Laudă-te cu astea!
În pământul din care suntem plămădiți nu-ți va oferi nimeni o cameră la un hotel de cinci stele pentru că ai fost tu nu știu ce mare om printre alți oameni. Nu vei coborî din limuzină printre furnici. Suntem pământ și-n pământ ne vom întoarce! Toți. Iar ce reușim să lăsăm în sufletele oamenilor e de fapt raiul sufletului nostru.

3 gânduri despre „Laudă-te…

  1. Azi eram in masina la un semafor si chiar la masina din spatele meu a venit un „om al strazii”, a batut in geam si pt ca cel din masina nu a deschis acesta a facut un semn la burta, adica sa-i dea ceva pt ca-i este foame. Deoarece nu a obtinut nimic a plecat si venea spre mine dar a venit verde si am plecat. Am vazut totul in oglinda retrovizoare.
    Dupa vreo 2 ore ma intorc acasa, parchez masina si cand ies din masina, la 5m in fata mea era acelasi individ, care trecuse pe langa mine in timp ce parcasem masina, dar eu nu-l vazusem. Puteam sa-i dau niste bani, dar pt ca era cu spatele am zis bine ca nu vine la mine….
    Acum citesc mesajul tau si-mi dau seama ca nimic pe lumea asta nu e intamplator.
    Ce sa zic, regretele sunt inutile acum…

    Apreciat de 1 persoană

    1. Mărturisesc că și eu am făcut asta cândva. Poate chiar de mai multe ori. Mai târziu am înțeles că nu am dreptul să judec. Aveam tendința să comentez, să-mi spun în gând ceva despre acel om… Mi-a trebuit ceva timp să înțeleg că n-are niciun rost să fiu ca ceilalți. Că dacă pot sa ajut, ajut și gata fără să mai cotrobăi prin o mie de motive… Referitor la ceea ce ți s-a întâmplat astăzi , e important că ai conștientizat. Că ai înțeles cum vei fi data viitoare. Și, cu siguranță, vor mai fi dăți. Oameni necăjiți găsim mereu. O seara frumoasa și numai bine!🤗

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s