Bunicul

Am întors luna pe partea cealată,
Nu te-am găsit nici măcar stând la poartă
Și stele toate, le-am luat la rând,
Le-am dat la o parte căutând pân’ la fund

În ochii ploii, te-am găsit tremurând
Cu pestelca la brâu, învelit cu pământ
Bunicule bun, tu visezi printre iarbă?
Uite cum crește deasupra-ți la barbă!

Copacii pe care mi i-ai dat, nu mai sunt
Nici dudele coapte din înaltul agud,
Nici caii tăi blânzi nu mai trag la căruță,
Nici colbul gros nu se mai saltă pe uliță

Bunicule bun,
acolo în adânc, sub streașina ta,
Ai prinsă la piept copilăria mea?