Să nu mă judeci…

Să nu mă judeci nici măcar atunci când ești mai bun ca mine! Să nu-mi atârni de brațele inimii povești închipuite în care mă plimbi și mă rătăcești pe potecile șerpuite și pline de colb! Și dacă aș fi zdrelită-n genunchii sufletului, și dacă râuri de dor ar curge prin sângele meu, lasă-mă așa! Eu port durerile și râurile cu mine, nu tu. Și dacă știința mea e diferită de a ta, lasă-mă așa! Furnica își cară grăuntele în cârcă, pe când șoarecele îl roade. Vezi ce diferență? Nimeni nu cunoaște povara furnicii, nimeni nu cunoaște datul șoarecelui.
Spectacolul vieții ne oferă fel de fel de situații. Dacă albina ar fi un fluture, musca un leu, și toți ar fi fluturi, și toți ar fi lei, care ar mai fi diferența dintre ei?
Prin urmare, dacă toți am fi dintr-o dată savanți, inventatori, pictori…etc, cum ne-am mai distinge unul față de celălalt?
Cum am recunoaște mâna Lui?

5 gânduri despre „Să nu mă judeci…

Lasă un răspuns la Poteci de dor Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s