Despre azi…

Am ajuns acasă după un tumult din ăsta de mamă. Când ești mamă, am mai zis-o, nu-i nici greu, nu-i nici ușor. E ca o băutură dulce cu cireșe amare, la fundul căreia s-au strâns/se strâng nopți nedormite, griji, lacrimi, temeri…

Sunt zile în care, inima mea parcă-i desenată de un om fără degete … N-are un contur apăsat, n-are culoarea roșie și pare că-i izbită din toate părțile de vârful ascuțit al creionului…

Și sunt zile în care tot inima mea e ca inimioara aceea desenată de câțiva copii pe o foaie albă. Mare, conturată, plină, aproape perfectă. Când o privești, ai impresia că-i gata să se salte de-acolo, de pe hârtia aia, să te ia în brațe și să-ți spună: Mereu vei reuși, mămico! Ești puternică pentru că ești iubită! Azi e una din ele.❤️

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s