Bunătatea…

Bunătatea nu-i un cuvânt alcătuit din litere pe care le expunem la Soare asemeni unor rufe proaspăt spălate ca să arătăm lumii cât de luminoși și curați suntem.Nu se agață cu clești de plastic pe sârma de metal a vieții… Bunătatea este un fel de a fi.Nu se îneacă în volbura apei. Nu se încolăcește […]

Citeşte mai mult

N-aș îndrăzni

N-aș îndrăzni niciodată să corectez un om în a cărui viață stau înălțate fapte mărețe.Un om în a cărui vorbă cuvintele nu se leapădă una de alta.Un om în a cărui casă stau la temelie stâlpii demnității.Un om în a cărui ființă curge luciul apei.N-aș îndrăzni să corectez un astfel de om. Niciodată.Am văzut oameni […]

Citeşte mai mult

Iubirea dată de la Dumnezeu

Iubirea dată de la Dumnezeu se-mpletește cu văzduhul și s-așază pe aripile lumii. Nu se forțează. Și nici nu se caută scormonind în adâncuri. Vine singură, într-o zi, și își așază tălpile pe inima ta. Doar pe-a ta. Și, de cele mai multe ori, nu mai pleacă niciodată…Ce-i de la El , are zbor precis. […]

Citeşte mai mult

Bunica…

Își potrivea broboada de cum dădeau zorile. Apoi își spăla fața cu apă rece din fântână și privea câteva secunde spre cer. Își punea tălpile în gumari și mergea în dosul bătăturii. Lua în mână o găleată cu grăunțe și mergea la păsări. “Bleanda naibi… Șu! Stai că-ți arunc și ție… Ia uite, flămândele boalii, […]

Citeşte mai mult

Impresii

Cine sunt eu?Cine ești tu?Cine e el?Eu, tu, și el suntem bucăți de clipe. De speranțe. De visuri. Suntem distanța dintre sunt și nu sunt. Între a fi și a nu fi, există doar nu. Prin urmare, e atât de mică distanța de la naștere și până la moarte…Conștientizăm, oare, că a fi este substanța […]

Citeşte mai mult

Aroganța

Aroganța este cea mai urâtă haină pe care o poate îmbrăca cineva. Și, din păcate, e atât de purtată în zilele noastre… Dincolo de ceea ce avem, rămâne din noi, doar ceea ce suntem.Și, până la urmă, ce suntem?Suntem exact faptele noastre!E mare lucru să nu ne pierdem prin târguri pline de podoabe lipsite de […]

Citeşte mai mult

S-a întâmplat…

S-a întâmplat de câteva ori să-mi uit sufletul pe-un scaun. Năuca de mine… Așa fac uneori. Uit.Uit că-l am cu mine și-l pierd. Ba se amestecă cu iarba, ba cu pământul. Ori s-afundă în vânturi și ploi. Mereu îl uit. Cel mai des, pe-acolo pe unde stau cel mai mult. Și, de cele mai multe […]

Citeşte mai mult

Când iubești…

Știi, Cerule?Când iubești, rupi bucăți din tine… Faci asta de fiecare dată când simți. Azi rupi dintr-un colț, mâine din celălalt colț, poimâine din mijloc. Și-i dai celui pe care-l iubești. Până te trezești într-o zi că nu mai ai din ce să dai. Nu mai ai din ce să rupi. Pentru că i l-ai […]

Citeşte mai mult

Viața se simte!

Omule drag,când ți-ai rezemat, ultima dată, urechea de inimă ca s-o asculți?Ah, ai crezut că inima ta n-are voce, nu?N-ai avut timp s-o auzi cum în fiecare zi îți strigă în piept… Când ți-ai vârât, ultima dată, vârful degetelor în râurile care curg prin ea?Ah, ai crezut că inima ta n-are râuri, nu?N-ai avut timp […]

Citeşte mai mult

Hai, urcă-te pe scenă!

Hai, urcă-te pe scenă!Hai, omule! Ia-ți rolul în serios și joacă-l!Fii cel mai bun actor! Râzi, plângi, tăvălește-te pe întinsul scenei, rostogolește-te! Pansează-ți juliturile și ridică-te! Încetează să te lamentezi!Hai, șterge-ți lacrimile și ia-o de la capăt! Ai aripile lui Dumnezeu în tine!Știu! Vor fi mulți care vor trece nepăsători pe lângă tine. Vei primi […]

Citeşte mai mult